Salutare la toata lumea. mai baieti eu nu m-am bagat pre mult in discutiile voastre dar ceea ce ma supara rau trebuie sa remarc. "NU FOLOSI CEVA CE NU STII CUM FUNCTIONEAZA!!!" Treaba cu explodatu' cartusului este ridicola. Daca vreti detalii ma gasiti la adresa de mail de mai jos. for the safety reasons Serios.. nu vreau sa scriu romane pe forum ca sa explic din ce cauza explodeaza capsa dintr-un cartus si in ce conditii poate exploda pulberea dintr-un cartus. Voi cei care despicati firu'-n patru pe forum despre pistole si munitii trebuia sa stiti treaba asta de mult.
PS. daca cineva imi spune care este ingredietnul de baza a substantei dintr-o capsa de la un cartus, eu fac cinste cu o lada de bere.[chiar si de la distanta (trimit banii in cont)SANATATE!]
janko_i@yahoo.com valabil si pe mess. sau
ar01hge@yahoo.com
Cu stima, Janko
MUNITIE 10X22T
Moderators: Alin C., radu.b, Administrator
rusinica!!!
Walther PP Cal. 10X22T
Perfect. trimite-mi nr de cont sa-ti virez banii pentru lada de bere. 
referitor la opritoare eu am observat ca ar fi doua. Un opritor este pozitionat sus, imediat dupa cartus iar al doi-lea ar fi o micsorare de diametru la capatul tevii. Apropo, mi-a trecut mie asa prin cap ca un glont ca pentru marirea puterii poate ar ajuta si intarirea arcului recuperator. Si in plus ar fi si arma mai protejata prin faptul ca lovitura care cauzeaza de cele mai dese ori crapaturi, ar fi mai atenuata prin arcul mai puternic. In acelasi timp, tubul cartusului poate ar sta cu cateva fractiuni de secunda mai mult in teava, tinand partea din spate inchisa si astfel gazele ar avea o putere mai mare de propulsare. Poate e o idee proasta dar sincer eu as incerca odata aceasta varianta, mai ales ca am si un arc asemanator cu cel de la arma.
Astept si alte pareri.
Apropo baieti, daca ajung prin Bucuresti si numa voi duce cu avionul sa pot sa-mi iau jucaria cu mine, ce ar fi sa ne intalnim pentru a ne cunoaste si live nu numai prin forum? 
Salutare!
referitor la opritoare eu am observat ca ar fi doua. Un opritor este pozitionat sus, imediat dupa cartus iar al doi-lea ar fi o micsorare de diametru la capatul tevii. Apropo, mi-a trecut mie asa prin cap ca un glont ca pentru marirea puterii poate ar ajuta si intarirea arcului recuperator. Si in plus ar fi si arma mai protejata prin faptul ca lovitura care cauzeaza de cele mai dese ori crapaturi, ar fi mai atenuata prin arcul mai puternic. In acelasi timp, tubul cartusului poate ar sta cu cateva fractiuni de secunda mai mult in teava, tinand partea din spate inchisa si astfel gazele ar avea o putere mai mare de propulsare. Poate e o idee proasta dar sincer eu as incerca odata aceasta varianta, mai ales ca am si un arc asemanator cu cel de la arma.
Astept si alte pareri.
Apropo baieti, daca ajung prin Bucuresti si numa voi duce cu avionul sa pot sa-mi iau jucaria cu mine, ce ar fi sa ne intalnim pentru a ne cunoaste si live nu numai prin forum? Salutare!
Walther PP Cal. 10X22T
M-am gandit si eu la treaba cu un al doi-lea arc si tot caut de ceva vreme unul sa se potriveasca. Daca gasesc am sa fac proba chiar joi sau vineri. Cea mai importanta chestie la treaba cu doua arcuri va fi sa ejecteze cartusul consumat si sa rearmeze fara a se bloca. Mi-am tot spart capul cu niste formule de calcul a fortei de recul pe care o suporta culata dar... m-am blocat si nu am aflat un rezultat concret in special ca din ecuatie imi lipseste viteza de ardere a prafului dintr-un cartus 10x22. Teoretic actiunea este egala cu reactiunea deci forta pe care o are bila cand pleaca pe teava ar trebui sa fie egala cu forta pe care o suporta culata. In practica mai intervine si forta de frecare a bilei pe teava plus forta arcului recuperator si imi este imposibil sa calculez neavand uneltele necesare de masura.
Apropo, daca tii neaparat sa dai o bere te asteptam cu placere joi sau vineri cand o sa facem testele cu cronograf si cu ocazia asta ne si vedem live
Apropo, daca tii neaparat sa dai o bere te asteptam cu placere joi sau vineri cand o sa facem testele cu cronograf si cu ocazia asta ne si vedem live
Fort 17R MOD - 9mm PA (FOR SALE)
Ekol Viper - 9mm R (FOR SALE)
Ekol Viper - 9mm R (FOR SALE)
Poti sa tii lada de bere!
Fulminatul de mercur nu se mai foloseste de ceva ani la fabricarea capselor de aprindere (cateva modele de munitii istorice se mai produc si azi cu fulminat).
Mai cautati!
Fulminatul de mercur nu se mai foloseste de ceva ani la fabricarea capselor de aprindere (cateva modele de munitii istorice se mai produc si azi cu fulminat).
Mai cautati!
Last edited by violiv on Thu Jul 12, 2007 6:55 pm, edited 1 time in total.
Sistemul de functionare al pistoalelor voastre este cel mai simplu posibil si dedicat armelor de mica putere. Pe inchizator nu-l tine decat arcul in pozitie inchis, nu exista niciun fel de zavor. In momentul focului, o parte din forta gazelor il impinge spre inapoi. Acestei miscari i se opun masa inchizatorului si arcul. Tipuri de astfel de mecanisme sunt doua, in principal: arc tare si inchizator usor sau arc moale si inchizator greu (o exceptie ar fi pistolul ASTRA 9 mm glont care avea si arc tare si inchizator greu si putea suporta orice 9 mm). Taria minima a arcului este cea care poate aduce inchizatorul inapoi in pozitie avansata si sa asigure reincarcarea. De aici in sus e bine atat vreme cat forta cartusului il poate deschide. Nici prin ateliere de proiectare nu se fac foarte multe calcule - mai mult se experimenteaza (e aproape imposibil de evaluat forta de frecare dintre culata si sanie - de ex. - la momentul proiectarii). Asa ca sunteti liberi sa experimentati - rau nu se intampla decat ca, la un moment dat, nu mai rearmeaza. Se poate incerca si cu niste saibe!
Bine, ce se foloseste azi in locul fulminatului de mercur?
Culata si sania nu sunt unul si acelas lucru sau sunt eu prea ignorant?
Forta de frecare poate fi masurata cu o oarecare marja de eroare, se poate face media din mai multe masurari...
Cel mai simplu mecanism dedicat armelor de mica putere... vrei sa spui in general pistoalelor semiautomate desi o faci sa sune ca si cand ar fi un lucru rau... ma gandesc ca daca a fost folosit pana acum exista o explicatie , deci prost conceptul nu este nici pe departe... si nu-mi da cine stie ce exemplu de pistol care nu foloseste sitemul acesta, hai sa vorbim de popularitate la ora actuala, Beretta, Glock...
Apropo, detaliaza-mi si mie te rog, care ar fi diferenta intre arc tare si inchizator usor sau inchizator greu si arc moale? Care zici tu ca ar fi mai bun si de ce? Te intreb pentru ca as vrea sa aud o parere de la care am ceva de invatat si care poate m-ar inspira in incercarea mea de a-mi modifica "jucaria"
Culata si sania nu sunt unul si acelas lucru sau sunt eu prea ignorant?
Forta de frecare poate fi masurata cu o oarecare marja de eroare, se poate face media din mai multe masurari...
Cel mai simplu mecanism dedicat armelor de mica putere... vrei sa spui in general pistoalelor semiautomate desi o faci sa sune ca si cand ar fi un lucru rau... ma gandesc ca daca a fost folosit pana acum exista o explicatie
, deci prost conceptul nu este nici pe departe... si nu-mi da cine stie ce exemplu de pistol care nu foloseste sitemul acesta, hai sa vorbim de popularitate la ora actuala, Beretta, Glock...Apropo, detaliaza-mi si mie te rog, care ar fi diferenta intre arc tare si inchizator usor sau inchizator greu si arc moale? Care zici tu ca ar fi mai bun si de ce? Te intreb pentru ca as vrea sa aud o parere de la care am ceva de invatat si care poate m-ar inspira in incercarea mea de a-mi modifica "jucaria"
Fort 17R MOD - 9mm PA (FOR SALE)
Ekol Viper - 9mm R (FOR SALE)
Ekol Viper - 9mm R (FOR SALE)
Intr-o ordine ad-hoc:
Vorbeam de determinarea fortei de frecare in momentul proiectarii pe hartie. Cand ai piesele in mana e usor sa faci masuratoarea.
Sistemul cu 'inchizator labil' sau 'blow-back' nu este nici pe departe prost. L-au folosit de-a lungul timpului nume celebre de arme: pistoalele mitraliera din WWII - PPS, Schmeiser, Sten, pistoale celebre ca Walther sau Carpati si, sa nu uitam cel mai vestit dintre ele, Mackarov! Toate astea si inca multe altele folosesc acest sistem. Este foarte simplu, foarte fiabil dar are dezavantajul ca nu suporta energii foarte mari si nu poate fi folosit la munitii puternice ca si faptul ca inchizatorul pleaca inapoi in acelasi timp in care pleaca glontul inainte si o parte din energia de propulsie se pierde inutil. Pentru aceste considerente s-au inventat sisteme mai sofisticate, capabile sa suporte energii mari si care sa se deschida cu o mica intarziere fata de miscarea proiectilului, de preferat atunci cand acesta a parasit deja teava. Beretta, Glock, Colt, Taurus, CZ, chiar si noile pistoale rusesti, etc. folosesc sisteme de inchizatoare cu deschidere intarziata bazate pe diferite mecanisme de actiune, numite stabile sau metastabile. Nu-i nicio noutate aici, de peste 100 de ani se folosesc sistemele cu deschidere intarziata iar in prezent domina constructia pistoalelor. Nimeni nu mai pune un inchizator labil intr-un pistol cu calibrul mai mare de 9x19 (chiar si unele 7,65 folosesc deschiderea intarziata), numai cele 'usoare' il mai folosesc.
Toate pistoalele cu culata masiva, ce imbraca in diferite proportii teava, ce contine in ea inchizatorul folosesc 'inchizator greu' si, in consecinta, un arc moale. Pistoale de genul P-08 (parabelum), la care inchizatorul este o mica piesa ce reculeaza singura sunt cele cu 'inchizator usor' si folosesc un arc tare pentru a se opune fortei reculului.
Scuze! Voiam sa spun despre fortele de frecare dintre culata/sanie si baza pistolului.
Despre capse nu va spun
Nu ma omor dupa bere
In ceea ce priveste modificarea arcului tau, daca acesta nu are spirele lipite una de alta atunci cand culata este in pozitia ceai mai retrasa, adica mai are ceva loc atunci cand este comprimat, poti incerca adaugand saibe de tabla de 0,5 mm (sa zicem), cate una, incercand ce se intampla.
La un moment dat nu va mai ejecta si atunci stii ca taria arcului e prea mare. Daca n-ai loc de saibe, e mult mai greu sa incerci cu alte arcuri.
Mai multe nu prea pot sa-ti spun pentru ca, inafara de un Carpati, n-am demontat niciun pistol cu gaze sau bila. Sincer, nici n-am fost curios si nici nu reprezinta un subiect de interes deosebit pt mine. Eu raman la 'arme lungi'.
Vorbeam de determinarea fortei de frecare in momentul proiectarii pe hartie. Cand ai piesele in mana e usor sa faci masuratoarea.
Sistemul cu 'inchizator labil' sau 'blow-back' nu este nici pe departe prost. L-au folosit de-a lungul timpului nume celebre de arme: pistoalele mitraliera din WWII - PPS, Schmeiser, Sten, pistoale celebre ca Walther sau Carpati si, sa nu uitam cel mai vestit dintre ele, Mackarov! Toate astea si inca multe altele folosesc acest sistem. Este foarte simplu, foarte fiabil dar are dezavantajul ca nu suporta energii foarte mari si nu poate fi folosit la munitii puternice ca si faptul ca inchizatorul pleaca inapoi in acelasi timp in care pleaca glontul inainte si o parte din energia de propulsie se pierde inutil. Pentru aceste considerente s-au inventat sisteme mai sofisticate, capabile sa suporte energii mari si care sa se deschida cu o mica intarziere fata de miscarea proiectilului, de preferat atunci cand acesta a parasit deja teava. Beretta, Glock, Colt, Taurus, CZ, chiar si noile pistoale rusesti, etc. folosesc sisteme de inchizatoare cu deschidere intarziata bazate pe diferite mecanisme de actiune, numite stabile sau metastabile. Nu-i nicio noutate aici, de peste 100 de ani se folosesc sistemele cu deschidere intarziata iar in prezent domina constructia pistoalelor. Nimeni nu mai pune un inchizator labil intr-un pistol cu calibrul mai mare de 9x19 (chiar si unele 7,65 folosesc deschiderea intarziata), numai cele 'usoare' il mai folosesc.
Toate pistoalele cu culata masiva, ce imbraca in diferite proportii teava, ce contine in ea inchizatorul folosesc 'inchizator greu' si, in consecinta, un arc moale. Pistoale de genul P-08 (parabelum), la care inchizatorul este o mica piesa ce reculeaza singura sunt cele cu 'inchizator usor' si folosesc un arc tare pentru a se opune fortei reculului.
Scuze! Voiam sa spun despre fortele de frecare dintre culata/sanie si baza pistolului.
Despre capse nu va spun
Nu ma omor dupa bere
In ceea ce priveste modificarea arcului tau, daca acesta nu are spirele lipite una de alta atunci cand culata este in pozitia ceai mai retrasa, adica mai are ceva loc atunci cand este comprimat, poti incerca adaugand saibe de tabla de 0,5 mm (sa zicem), cate una, incercand ce se intampla.
La un moment dat nu va mai ejecta si atunci stii ca taria arcului e prea mare. Daca n-ai loc de saibe, e mult mai greu sa incerci cu alte arcuri.
Mai multe nu prea pot sa-ti spun pentru ca, inafara de un Carpati, n-am demontat niciun pistol cu gaze sau bila. Sincer, nici n-am fost curios si nici nu reprezinta un subiect de interes deosebit pt mine. Eu raman la 'arme lungi'.
Si ca sa nu fii suparat pe sistemul foarte simplu al pistolului tau, vreau sa-ti spun ca cea mai moderna arma ruseasca, aflata actualmente in dotarea armatei, Automatul Nikonov 94 (AN 94), foloseste un inchizator dublu format dintr-un inchizator asemanator AK-ului combinat cu unul labil. Arma are posibilitatea de a trage o rafala de strict 2 focuri foarte apropiate in timp - aproximativ 10 milisecunde - rafala pentru care foloseste inchizatorul labil. Pentru focurile ulterioare foloseste inchizatorul clasic cu inzavorare rotativa si actionare prin imprumut de gaz.
P.S. daca vezi prin filme ca la pistoalele cu care se trage se misca spre inapoi culata asemanator cu cea a pistolului tau sa stii ca nu presupune acelasi mecanism de functionare - la armele cu deschidere intarziata exista in interior un sistem de inzavorare intre inchizator si teava nu numai arcul.
P.S. daca vezi prin filme ca la pistoalele cu care se trage se misca spre inapoi culata asemanator cu cea a pistolului tau sa stii ca nu presupune acelasi mecanism de functionare - la armele cu deschidere intarziata exista in interior un sistem de inzavorare intre inchizator si teava nu numai arcul.
Compozitia capselor bazate pe fulminat de mercur continea si alte substante, in componenta si proportii variabile.
Fulminat de mercur intre 9 si 43% cu media 39-41%
Sulfat de antimoniu intre 11 si 39% in proportie inversa cu fulminatul.
Clorat de potasiu intre 28 si 52% in proportie inversa cu fulminatul, in cazul ca se foloseau procente mari nu se mai folosea sulfat de amoniu.
Mai rar se foloseau, in proportii mici, 1-3%, lianti, sulf sau praf de sticla sau nisip de cuart.
Fulminatul de mercur era foarte influentat de temperatura: la 85 Grade Celsius detoneaza spontan (de ex. in tevile mitralierelor dupa serii lungi de cartuse trase) iar la temperaturi negative (-20 grade Celsius) aprinderea nu mai este o certitudine. Atat fulminatul de mercur cat si cloratul de potasiu corodeaza intens tevile necromate.
Capsele ce au inlocuit fulminatul de mercur (in productia externa cam din anii 1960, in productia romaneasca de prin 1987-88) se bazeaza pe sinoxid (trinitroresorcinat de plumb) in amestec cu nitrat de bariu si sunt inca printre cele mai folosite.
Sinoxid intre 35 si 45%
Nitrat de bariu intre 25 si 45%
In plus, in cantitati mici se mai folosesc in amestec tetrazen 3-5%, sulfat de plumb pana la 20%, fosfor rosu 15-18%, dioxid de plumb 5%, silicat de calciu pana la 10%, praf de aluminiu si/sau magneziu intre 5-7%, in retete foarte variabile in functie de producator dar si de destinatia capselor – nu-i tot aia sa vrei sa aprinzi o incarcatura de pulbere intr-un cartus destinat unui revolver sau intr-un cartus super/ultra magnum.
In urma miscarilor ecologiste anti plumb se tinde sa se renunte la compusii cu plumb din compozitia capselor acestia fiind inlocuiti de nitratul de bariu in proportie de pana la 80% sau de diferite alte substante in amestecuri mai ‘moderne’, cele mai multe secrete de fabricatie.
La cele mai multe din cartusele prezente pe piata noastra veti gasi capse bazate pe sinoxid.
P.S. tot nu ma omor dupa bere asa ca beti-o voi dupa ce terminati testul cu cronograful - de fericire sau de suparare, vedeti voi
Fulminat de mercur intre 9 si 43% cu media 39-41%
Sulfat de antimoniu intre 11 si 39% in proportie inversa cu fulminatul.
Clorat de potasiu intre 28 si 52% in proportie inversa cu fulminatul, in cazul ca se foloseau procente mari nu se mai folosea sulfat de amoniu.
Mai rar se foloseau, in proportii mici, 1-3%, lianti, sulf sau praf de sticla sau nisip de cuart.
Fulminatul de mercur era foarte influentat de temperatura: la 85 Grade Celsius detoneaza spontan (de ex. in tevile mitralierelor dupa serii lungi de cartuse trase) iar la temperaturi negative (-20 grade Celsius) aprinderea nu mai este o certitudine. Atat fulminatul de mercur cat si cloratul de potasiu corodeaza intens tevile necromate.
Capsele ce au inlocuit fulminatul de mercur (in productia externa cam din anii 1960, in productia romaneasca de prin 1987-88) se bazeaza pe sinoxid (trinitroresorcinat de plumb) in amestec cu nitrat de bariu si sunt inca printre cele mai folosite.
Sinoxid intre 35 si 45%
Nitrat de bariu intre 25 si 45%
In plus, in cantitati mici se mai folosesc in amestec tetrazen 3-5%, sulfat de plumb pana la 20%, fosfor rosu 15-18%, dioxid de plumb 5%, silicat de calciu pana la 10%, praf de aluminiu si/sau magneziu intre 5-7%, in retete foarte variabile in functie de producator dar si de destinatia capselor – nu-i tot aia sa vrei sa aprinzi o incarcatura de pulbere intr-un cartus destinat unui revolver sau intr-un cartus super/ultra magnum.
In urma miscarilor ecologiste anti plumb se tinde sa se renunte la compusii cu plumb din compozitia capselor acestia fiind inlocuiti de nitratul de bariu in proportie de pana la 80% sau de diferite alte substante in amestecuri mai ‘moderne’, cele mai multe secrete de fabricatie.
La cele mai multe din cartusele prezente pe piata noastra veti gasi capse bazate pe sinoxid.
P.S. tot nu ma omor dupa bere asa ca beti-o voi dupa ce terminati testul cu cronograful - de fericire sau de suparare, vedeti voi
Last edited by violiv on Sat Jul 14, 2007 1:38 pm, edited 2 times in total.
-
Dabija
- Posts: 201
- Joined: Thu Jul 29, 2004 5:08 pm
- Location: www.d-petre.ro
- Contact:
