Cu un pic de vreme in urma am reusit, impreuna cu niste prieteni, sa organizam un mic test comparativ intre semi-automate cu tevi lise. Participantele au fost trei, alese “pe spranceana”: de o parte Ij MP 153 (in continuare IJ)– cea mai vanduta semi pe la noi iar de partea cealalta cele mai noi aparitii pe aceasta piata: Browning Maxus (BM) si Benelli Vinci (BV) ajunse si ele in posesia catorva romani fericiti.
Inafara de titulatura “semi” cam nu sunt puncte comune intre toate cele 3.
Doua sunt cu recuperare de gaz – Ij si Browning – si una cu sistem inertial – Benelli; doua sunt in configuratie cu pat si uluc de lemn si una cu polimer; doua se apropie de titulatura “usoare” – Maxus si Vinci – si una e grea ca boala; una avea ceva sezoane in urma pe cand celelalte proaspat scoase din cutie; cu doua din ele poate trage oricine inca de la primul foc – iar Maxus si Vinci – si cu cealalta numai experimentatii. Din fericire pentru oricare dintre posesori toate dau talerele jos cu oricare din socuri, cu munitie de la 28 g de alica de 2,5 mm la 40 g de 4,5 mm....am reusit chiar si cu astea...de la 20 la 70 m.
Cateva cuvinte despre alcatuirea mecanica:
- IJ – sistem de functionare cu preluare de gaz, valva reglabila manual, piston cu cursa lunga solidar cu port-inchizatorul prin tije de impingere, arc recuperator pe magazie tubulara plasata sub teava, inchizator superior basculant, pat si uluc de lemn, fara posibilitati de ajustare a dimensiunilor si pozitiei.
- BM – sistem de functionare cu preluare de gaz cu valva autoregulatoare, piston cu cursa scurta ce transmite doar un impuls inchizatorului, arc recuperator al pistonului in jurul magaziei tubulare de sub teava, inchizator cu zavor oscilant superior si arc recuperator al inchizatorului plasat in pat, pat si uluc de lemn, patul avand posibilitatea de ajustare a pozitiei sus/jos si stanga dreapta precum si a lungimii prin talpi de diferite grosimi oferite optional.
- BV – sistem de functionare inertial, inchizator cu cap rotativ, arc recuperator al inchizatorului plasat deasupra acestuia in carcasa, magazie tubulara sub teava, pat si o mare parte din restul armei din polimer cu posibilitati multiple de ajustare, cu talpa si obrazar de gel ultra-eficiente si cu posibilitati de achizitionare altele mai lungi sau mai inalte.
Toate au carcasa din aliaje usoare, bine prelucrata, mai putin bine finisata la IJ si jumate inlocuita-acoperita de plastic la BV. Toate au tragaci cu cocos intern si percutor axial in corpul inchizatorului. Toate au siguranta automata ce nu permite percutia cartusului din camera daca inchizatorul nu este perfect inchis.
Comenzi:
- IJ – maneta inchizatorului bine dimensionata, operabila si cu manusi fara probleme; buton de eliberare a inchizatorului mare, usor de operat dar relativ dur; parghie pentru eliberarea unui cartus din magazie pe rampa micuta, inghesuit plasata si dura – greu de actionat si cu si fara manusi; tragaci cu un pic de cursa libera, sec si nu foarte dur, un pic prea ingust dar destul de bine plasat si usor de actionat; siguranta plasata pe partea posterioara a garzii tragaciului, usor de actionat pe “foc” dar greu de inserat pe “asigurat”...chestie prezenta si la celelalte arme si la fel de incomod de asigurat la toate. In plus, Ij-ul are un mic spin ce proemina pe fata interioara a garzii tragaciului, in fata tragaciului, atunci cand cocsul e armat si serveste ca indicator tactil de armare.
- BM – fara reprosuri privind ergonomia comenzilor. In plus, poseda un “accesoriu” unic in lumea semi desi exista inca de la primul model de semi al firmei de acum mai bine de 100 ani: o mica parghie plasata pe partea stanga si anterioara a carcasei ce permite blocarea cartuselor in magazie. Tragaci finut, bine asezat, american la declansare (adica un picut dur) dar foarte sec si usor de invatat.
- BV – toate comenzile la locul lor, foarte bine pozitionate, suficient de mari cat sa poate fi gasite si cu ochii inchisi si usor de actionat....la arma in test, data fiind lispa rodajului pieselor a fost nevoie de cateva demontari/remontari si actionari astfel incat plasticul “sa se lase” un pic si mearga ca-n filmele de prezentare. Tragaci plasat foarte ergonomic, cu o directie de actionare inedita, exact in lungul degetului aratator care sta exact in prelungirea palmei, parca mai bine pus ca la ARGO – sec, scurt, numa bun.
O sa fac o mica paranteza aici ca sa explic un pic mai pe larg ce face manetica speciala de la BM: multe din semi, indiferent de cine ar fi produse, se lauda cu prezenta unei comenzi ce permite schimbarea rapida a cartusului in camera, asa cum are si Ij-ul micuta manetica ce elibereaza un cartus din magazie pe rampa de alimentare. Practic, daca in teava ai un cartus si in magazie urmeaza un altul de un tip diferit (sa zicem ca stai si la rate si la gaste si ai 3 mm pe teava si 4,5 in magazie) si esti pus in situatia sa treci la urmatorul, daca vrei sa-l inlocuiesti pe cel din teava cu primul din magazie trebuie sa apesi intai aceasta manetica, un cartus va fi eliberat pe rampa, tragi energic de inchizator spre inapoi si ejectezi cartusul din camera apoi eliberezi inchizatorul si acesta va prelua noul cartus de pe rampa. In lipsa acestei comenzi trebuie sa ejectezi cartusul, eliberezi inchizatorul, percuti in gol – in acest moment un cartus va fi eliberat pe rampa – apoi manevrezi iar inchizatorul si arma e gata de tras. Oricare ar fi sistemul este complicat, zgomotos pierzator de timp si total nepractic. Mult mai frecventa este situatia cand ai in magazie si teava un singur fel de cartus dar esti pus in situatia sa trebuiasca sa-l schimbi repede cu unul din centura. Manevra implica tragerea spre inapoi a inchizatorului si ejectarea cartusului din teava, tinerea acestuia in pozitie retrasa cu mana (numai dupa ultimul cartus din magazie ejectat inchizatorul ramane blocat posterior) si introducerea unui nou cartus in carcasa cu cealalta mana apoi eliberarea inchizatorului – incomod, mai bine te lipsesti si tragi cu ce ai in teava. Odata actionata, micuta manetica de la Maxus care blocheaza magazia “pacaleste” sistemul ca aceasta ar fi goala astfel incat actionarea inchizatorului si ejectarea cartusului din teava este urmata de blocarea inchizatorului in pozitie retrasa. Foarte usor se poate insera un alt cartus in teava apoi elibera inchizatorul de la butonul specific. E foarte practica si in situatia in care trebe sa umbli cu arma descarcata (intre goane, de ex.) – inchizatorul retras complet arata tuturor ca arma e descarcata desi magazia e plina si nu trebe sa te muncesti cu cartusul pus pe lat. Nu exista riscul ca inchizatorul eliberat din greseala sa preia un cartus din magazie – numai dupa actionarea in sens opus a acestei micute smecherii este eliberat un cartus din magazie pe rampa.
Alimentare:
- IJ – cu inchizatorul retras si blocat se arunca un cartus in carcasa si apoi se apasa butonul de eliberare a inchizatorului – arma e gata de foc. Tot apasarea acestui buton deblocheaza si rampa de alimentare astfel incat aceasta poate fi apasata si introduse in magazie urmatoarele cartuse...de preferat ca impingerea totala in magazie a cartusului sa fie facuta cu urmatorul cartus altfel iti cam raman bucatele din deget pe acolo...
- BM – sistem unic “speed load” – cu inchizatorul blocat posterior rampa de alimentare poate fi apasata. Se introduce un cartus in magazie si se scoate degetul – imediat cartusul este aruncat pe rampa, rampa il ridica in dreptul tevii si elibereaza automat inchizatorul: arma este gata de tras fara niciun alt gest, singura-singurica. Apoi poti umple magazia in acelasi mod ca la IJ. Teoretic este perfect, in practica a trebuit un pic de antrenament si obinuinta cu sistemul – mie mi-a iesit de fiecare data iar unui amic aproape niciodata pana cand ne-am prins ca trebuie bagat cartusul in magazie cumva mai neglijent, dintr-o singura miscare scurta fara sa atingi gheruta ce tine cartusele in magazie (pe stanga cum privesti arma rasturnata, cu magazia in sus).
- BV – alimentare ca la Ij, intai in camera apoi in magazie, dupa eliberarea inchizatorului de la butonul dedicat. Insa Vinci mai ascunde o smecherie: un mic butonas plasat anterior sub uluc si a carui actionare permite extragerea magaziei in intregime pe la partea anterioara, fie ea plina sau goala. Daca scoti magazia plina si actionezi inchizatorul ca sa ejectezi cartusul din camera, inchizatorul ramane blocat posterior si poti purta arma in perfecta siguranta. In noul stand arunci un cartus in carcasa, eliberezi inchizatorul apoi inserezi magazia plina la loc si gata....simpatic sistem.
La demontare:
- IJ – piulita in capatul anterior al magaziei dupa a carei desfacere si extragerea manetei inchizatorului arma se poate face usor bucati-bucatele....multe bucati si bucatele....mecanismul tragaci este fixat de carcasa cu doua stifturi ce se scot usor cu un dorn, cui, etc. (la fel e la toate).
- BM – in loc de piulita un butonas si o parghie plasate la capatul anterior al ulucului...odata actionate ulucul iese imediat si arma se desface rapid. Este recomandat ca demontarea inchizatorului din carcasa sa se faca numai dupa scoaterea grupului tragaci altfel iti cam raman degetele prin carcasa in situatia in care reusesti sa te prinzi cum s-ar face si reusesti sa-l scoti.
- BV – sistem modular unic ce permite demontarea rapida a armei in 3 “bucati” principale oferind acces larg la piesele tragaciului (care raman pe semicarcasa inferioara) si inchizator (pe semicarcasa superioara). Inchizatorul poate fi scos impreuna cu arcul lui recuperator dupa extragerea manetei de armare....mai usor ca la IJ si BM. Din acest punct de vedere este superioara oricarei semi actuale.
La montare Vinci se pune la loc in cateva secunde (dupa cateva manevre de obisnuire si rodaj al armei) IJ-ul in timpul cat Vinci este demontata si montata de 2 ori iar Maxus, daca te manca undeva sa-i scoti inchizatorul fara sa-i scoti tragaciul, e gata cam pe cand ceilalti sunt acasa. Altfel, se pune la loc in doi timpi si trei miscari dar iar dupa un mic rodaj cu arma ca ulucul nu intra la loc si nu face click daca teava nu e fest in carcasa tinuta bine la locul ei.
Oricum, la toate e bine sa pleci cu ele de acasa gata montate si sa nu fie nevoie sa le desfaci in teren.
La acest mini test am fost sase tragatori, o cutie de talere, un aruncator ieftinior care arunca talere pe traiectorii si cu viteze numa de el stiute, complet imprevizibil, cateva sticle de plastic cu apa si cateva tinte de hartie plus cateva cutii de munitii diverse, inclusiv niste cartuse incarcate cu proiectile unice. Varste de la ~35 la ~65, cu “vechime in campul muncii” de la 10 la 40 ani, de la 170 la 196 cm, de la 60 la 100 kg, toti tragatori de mai multe arme pana atunci dar cu experienta tinzand catre 0 la talere si cu o singura exceptie avand stil de ochire “clasic” adica avand sina ingropata si vizibila doar catarea.
Cu Maxus toti am putut sparge primul taler fara probleme si urmatoarele la fel de bine, cu mai putine ratari fata de cat ne-am asteptat. Arma sare singura la umar, patul s-a putut cobora cat sa ne fie comod sa tragem si celor mai “clasici”, reculul moale si slab, teava nu sare in sus, dublarea focului e rapida si facila, urmarirea tintei si schimbarile bruste de directie perfect posibile. O arma aproape perfecta, numa cu Urika de la Beretta m-am simtit mai bine.
Cu Vinci eu n-am putut trage decat cu multa vointa. Nu sunt un tragator “instinctiv”, am debutat cu tir si am fost invatat sa ochesc atent fiecare foc asa ca studiez sina, caut catarea, o cobor la locul ei, urmaresc tinta...pardon, nu pot sa urmaresc tinta pentru ca vad degetul mare strans pe crosa in loc sa vad sina....chestia asta au remarcat-o si italienii in revista lor cea mai citita cand au testat arma. Se pare ca trebe sa fii un tragator modern, invatat sa traga pe deasupra armei si cat mai instinctiv. Oricum, toti ceilalti au reusit sa traga fara probleme cu ea fiind mai mult vanatori decat tiristi. La fel de usoara ca Maxus dar parca un pic mai bine echilibrata, vine la ochi foarte bine, obrazarul de gel este o adevarata dulceata pentru obraz iar patul Comfortech plus te face sa uiti ca tragi cu o inertiala. N-am avut si 56 g ca sa vedem ce intampla cu “magnum-uri serioase” da’ nu mai e mult pana atunci. Miscarea inchizatorului este surprinzator de lina si delicata si asta este cu adevarat o mare diferenta fata de orice alta semi actuala. Practic uiti ca tragi cu o semi fara clantanitul caracteristic.
Cu Ij-ul cam simti ca traiesti – e semnificativ mai grea si mai dezechilibrata spre fata. Patul prea drept a fost ajustat de mine ca sa pot trage omeneste cu ea. Nu sare in umar cum ar trebui dar odata pusa acolo sta cum trebe. Recul discret dar clantanit serios al inchizatorului. Dintre noi, cel care a tras cel mai bine cu Vinci nu a putut nimeri nimic cu IJ-ul si s-a impacat bine cu Maxus. Numai doi posesori de Ij-uri in antecedentele recente au reusit sa traga cu Ij-ul semi dar n-au fost prea incantati comparand-ul cu juxtapusa sau bock-ul de la aceeasi firma.
Pentru proiectil unic am tras rezemat, in tinta la 50 m. De Ij stiam ca s-a stricat socul cilindric si ca arunca proiectilele unice in sus asa ca nu m-am mai chinuit...altfel, tragea centrat si grupat. Si Maxus si Vinci au tras lateral stanga 15-30 cm fata de punctul ochit, Maxus si un pic mai jos. Pentru ca nu-s singurele arme noi probate anul acesta cred ca nu e o exceptie tendinta ca armele moderne construite pentru alice sa traga proiectilele unice cam unde vor ele nu unde vor stapanii, toate cele incercate tragand aiurea – probabil trebe tevi dedicate pentru ele.
La timpii de reincarcare n-am putut remarca diferentele anuntate si de Vinci dar mai ales de Maxus. Si asta pentru ca al treilea foc tras in succesiune foarte rapida nu mai gaseste arma la locul ei in umar...primele doua pot fi trase foarte iute si tintit dar efectul cumulat al reculului deplaseaza arma de pe tinta si trebe s-o iei de la capat cu ochitul ceea ce intarzie al treilea foc. Cum n-are rost sa vezi doar cat de repede poti apasa pe tragaci n-am incercat si asta.
Am tras suficient cu fiecare cat sa le incingem tevile, chestie care s-a facut remarcata pe brunajul acestora dar care a disparut imediat, fara urma la Maxus si Vinci pe cand la Ij timpul si focurile lasa urme definitive.
La partea de curatat, Vinci s-a dovedit la fel de usor de facut "oglinda" ca si o oglinda in timp ce Ij-ul si Maxus, beneficiind de cosmetizarea cu negru de fum necesita munca mai multa.....mult mai multa.
Castigatoare a testului a fost Vinci care a primit trei voturi, Maxus doar doua – al meu si al proprietarului armei – iar Ij-ul a fost folosit doar ca sa ne dam seama cat de bune sunt celelalte....unul din participanti a continuat sa prefere basculantele.
Am votat pentru Maxus pentru ca mi-a placut pe aproape toate planurile mai mult decat Vinci, de la constructie si ergonomie la ochire si tragere...cu exceptia clantanitului inchizatorului. Vinci e un pic prea futurista, prea ciudata pozitia crosei si n-am putut ochi comod cu ea. Nu ca n-as fi amator de ciudate – am avut Saiga si mi-as lua si maine o Neostead daca as gasi – da’ Vinci nu-i destul de ciudata pentru mine. Ceilalti au zis ca n-au tras cu ceva mai placut, mai instictiv la folosire si mai usor de folosit ca Vinci. E la fel de adevarat ca si la Browning imi place mai mult vechiul Auto 5 dar Maxus parca s-a pliat mai bine pe stilul meu iar manetica cea isteata face toti banii.
Acum, cinstit vorbind, daca ajungi sa tragi cateva zeci de cartuse cu o Beretta, Benelli, Browning, Winchester moderne iti cam vine sa dai Ij-ul de pomana si sa te apuci de strans bani.....”pacat” c-am impuscat cu ea cel mai mare mistret din “cariera” mea de pana acum asa ca n-am incotro si nu ma pot desparti de ea .... decat la urmatorul, mai mare si mai coltos si puscat cu alta arma.
Mai multe poze aici:
http://s699.photobucket.com/albums/vv351/violiv/semi/