Walther PP
Moderators: Alin C., radu.b, Administrator
Noi importam RG-ul. Habar n-avem care e energia. Producatorul nu ne da aceasta info. Ar trebui sa masuram viteza cu un cronograf, asa cum s-a sugerat mai sus, si ar fi treaba clara.
Pt. Walther, nu suntem noi importatori, ci doar distribuitori/vanzatori.
Dupa parerea mea, faptul ca stim ca sunt puternice, e suficient. Mie teama ca mai multe date, le-ar putea da idei domnilor de la politie. Idei proaste...
Marius
P.S. Scuze pt. absenta, am fost la vanatoare.
PS2. Scuze pt. preturi, se reface site-ul cu totul. Mai dureaza un pic.
Pt. Walther, nu suntem noi importatori, ci doar distribuitori/vanzatori.
Dupa parerea mea, faptul ca stim ca sunt puternice, e suficient. Mie teama ca mai multe date, le-ar putea da idei domnilor de la politie. Idei proaste...
Marius
P.S. Scuze pt. absenta, am fost la vanatoare.
PS2. Scuze pt. preturi, se reface site-ul cu totul. Mai dureaza un pic.
-
razvan claudiu
- Posts: 7
- Joined: Mon Jan 22, 2007 6:59 pm
- Location: bucuresti
- Contact:
Mai fratilor,care este pana la urma adevarul cu puterea pistoalelor si revolverelor de pe piata romaneasca?Cand am luat Reck-ul,i se facea mare reclama,cum ca are 30 jouli,adica vezi Doamne,ca un pumn dat de unul mai solid.Pe urma s-a spus ca de fapt 30 j. are pistolul(walter sau rg.)iar reck-ul abia 7.5-15 j.Acum nici pistolul nu mai are 30.Trebuie sa inteleg ca de fapt am fost pacaliti de fiecare data.In nici un caz pocnitoarea de reck nu are 30.Daca il vand,asa cum mi s-a sugerat,cum sa ma uit eu in ochii omului si sa-l mint ca e mare scula cand eu stiu ca nu-i asa?Am mai vazut ca sunt putini cei care sa nu constate ca una au cumparat si alta tin in mana.
-
razvan claudiu
- Posts: 7
- Joined: Mon Jan 22, 2007 6:59 pm
- Location: bucuresti
- Contact:
-
razvan claudiu
- Posts: 7
- Joined: Mon Jan 22, 2007 6:59 pm
- Location: bucuresti
- Contact:
.Cand l-am cumparat nu mi-au dat nici o hartie unde sa scrie puterea,decat niste instructiuni de folosire,si cutia de plastic.In rest, numai vorbe.Pai,daca tu ai7,5j. la walter,care nu are scaparile de gaz ale revolverului,eu ce putere mai am la reck?Apropo,ai masurat teava la interior ca sa vezi cat are?Sunt curios pt. ca nu cred sa fie mai mare de 8mm.
-
razvan claudiu
- Posts: 7
- Joined: Mon Jan 22, 2007 6:59 pm
- Location: bucuresti
- Contact:
Daca le punem cap la cap,poate scoatem adevarul la iveala!Bila are aprox.10mm,iar teava,dupa camera cartusului,cam 8mm.Iti dai seama ce forta este necesara doar ca sa impinga bila pe teava?De aici creste si forta de reactie pe care in final o suporta mansonul.Daca mai analizam,trebuie sa gasim si cauza pt.care nu avem puterea spusa in reclama.Armele sunt niste masini termice care dezvolta energie exact ca un motor.Nu e diferenta de functionare intre o arma reala si ce avem noi.Principiul e acelasi,executia e proasta(si materialul).Si iar vin si ma intreb:chiar sa n-am voie s-o imbunatatesc?razvan claudiu wrote:pai tot in instructiunile de fabrica am citit si eu ca pp are7,5juli uite chiar cum am masurato si are 6,2 mm la esire teava si cartusu are 9,7 mm la exterior si lungime 21,8 mm
ALARMAAAA !!!!!
CITITI LA DISCUTII DIVERSE : "TESTE"
Babanule,hai sa lamurim niste chestii pt.inceput.Revolverul are un cartus cu rama(indicativulR),afara de un exemplu de revolver care folosea cartuse automatic,si care avea nevoie de un fel de semiluna la butoias,colt parca, si asta in perioada razboiului.In rest,trebuie sa se faca distinctia intre un cartus cu rama pt.revolver, si unul automatic pt. pistol.In privinta calibrului,e mai simplu:.380 inseamna 25,4(1tzol)ori0,380 =9,65mm.Calibrul,in sistemul anglo-american se calculeaza in tzoli(1tzol=25,4mm).Alt exemplu,.22 inseamna25,4ori0,22=5,588mm,adica5,6geko.Mai sunt multe alte chestii referitoare la cartuse si calibre,pe care le poti deslusi cu un armurier sau citind DWJ(revista de arme care a aparut meteoric,si a disparut fara nici o explicatie,dupa aprox.2ani).Si inca o data spun ca lumea armelor e frumoasa si fascinanta.Sper sa nu ma cataloghezi drept unul care face parada de cunostintele lui,sau ca am un aer prea doct.Sunt primul care recunoaste ca am multe de invatat si astept pe oricine poate sa-mi mai desluseasca cate ceva.Babanu wrote:A incercat cineva sa traga printr-un revolver .380 munitie 10x22T? daca am inteles eu bine 10x22T ar fi defapt tot un 9mm dar cu alta lungime. Iar .380 este defapt un 9mm "scurt". Stiu ca buza cartusului dinspre capsa pirotehnica este diferita dar... ma gandesc ca poate totusi merge
Macarici, probabil ai citit si celelalte posturi ale mele de unde se remarca evident ca sunt categoric pentru modificarea acestor arme. Sper luna viitoare sa-mi cumpar o astfel de jucarie si clar primul lucru pe care am sa-l fac va fi sa o modific.
Spuneam de un 10x22 tras cu un revolver. In mare parte stiam ce ai spus tu acolo dar totusi am ridicat aceasta idee in cazul in care poate cineva o va incerca si astfel se va afla clar de unde provine problema revolverelor - de la cartusul "slabit" intentionat sau de la constructia revolverelor (pierderi de gaze intre butoias si teava).
O alta treaba, se tot vorbeste despre culate sparte dar nimeni nu a avut curiozitatea sa-si demonteze "jucaria" si sa faca o analiza cat mai riguroasa a sistemului de armare si a eventualelor puncte slabe in constructie care pot duce la spargerea culatei.
In general se vorbeste foarte multa teorie dar foarte putina practica. Se vorbeste foarte mult despre armele rusesti ca ar fi din otel dar nimeni nu se gandeste ca la un strung bun se poate face o culata din otel pentru o arma nemteasca.
Spuneam de un 10x22 tras cu un revolver. In mare parte stiam ce ai spus tu acolo dar totusi am ridicat aceasta idee in cazul in care poate cineva o va incerca si astfel se va afla clar de unde provine problema revolverelor - de la cartusul "slabit" intentionat sau de la constructia revolverelor (pierderi de gaze intre butoias si teava).
O alta treaba, se tot vorbeste despre culate sparte dar nimeni nu a avut curiozitatea sa-si demonteze "jucaria" si sa faca o analiza cat mai riguroasa a sistemului de armare si a eventualelor puncte slabe in constructie care pot duce la spargerea culatei.
In general se vorbeste foarte multa teorie dar foarte putina practica. Se vorbeste foarte mult despre armele rusesti ca ar fi din otel dar nimeni nu se gandeste ca la un strung bun se poate face o culata din otel pentru o arma nemteasca.
scuze ca intervin, dar in cazul asta apar alte probleme;Babanu wrote:.....................Se vorbeste foarte mult despre armele rusesti ca ar fi din otel dar nimeni nu se gandeste ca la un strung bun se poate face o culata din otel pentru o arma nemteasca.
1. un manson inchizator nu se realizeaza numai pe strung; majoritatea operatiilor se efectueaza pe masini de frezat;
2. trebuie efectuat un tratament termic materialului; altfel nu se sparge ca zamacul dar se indoaie ca sarma de balot;
3. sa zicem ca l-am facut cum tebuie si il montam la arma; in momentul cand va incepe sa culiseze pe sania corpului armei, avand alta duritate va actiona ca un fierastrau si dupa ceva vreme vom vedea niste santuri de toata frumusetea in corpul armei; toate au un rost pe lumea asta;
si sa nu uitam de reactia autoritatilor fata de o arma modificata; mai bine mai rabdam putin si luam una originala cu o calitate inalta;
.
In ceea ce priveste chestia cu strungul si culata,subscriu la ce a spus barthy,si anume ca e nevoie de o freza.Pe un strung poti sa faci cel mult doar butoiasul.In problema modificarilor,ma ai de partizan.Sper sa comunicam mai mult pt. ca si eu am mai multe idei.
Nu se pune problema ca ar fii mai slab cartusul de revolver fata de cel de pistol.Incarcatura e sensibil egala.In cazul unui revolver adevarat,interstitiul dintre teava si butoias e de numai 0,05mm.La pocnitoarea de reck,e de 0,6mm ,iar butoiasul mai are o degajare in parte frontala , tot de 0,6mm.Din cauza asta apare lipsa de putere in ce priveste reck-ul.Babanu wrote: in care poate cineva o va incerca si astfel se va afla clar de unde provine problema revolverelor - de la cartusul "slabit" intentionat sau de la constructia revolverelor (pierderi de gaze intre butoias si teava).
O alta treaba, se tot vorbeste despre culate sparte dar nimeni nu a avut curiozitatea sa-si demonteze "jucaria" si sa faca o analiza cat mai riguroasa a sistemului de armare si a eventualelor puncte slabe in constructie care pot duce la spargerea culatei.
In general se vorbeste foarte multa teorie dar foarte putina practica. Se vorbeste foarte mult despre armele rusesti ca ar fi din otel dar nimeni nu se gandeste ca la un strung bun se poate face o culata din otel pentru o arma nemteasca.
In ceea ce priveste chestia cu strungul si culata,subscriu la ce a spus barthy,si anume ca e nevoie de o freza.Pe un strung poti sa faci cel mult doar butoiasul.In problema modificarilor,ma ai de partizan.Sper sa comunicam mai mult pt. ca si eu am mai multe idei.