N-o sa va plictisesc nici cu variante constructive si lemne de gradul XX ci o sa prezint o varianta foarte rara in Romania:
Blaser R 93 Profesional Match
Arma in discutie a ajuns in tara cu un pic de vreme in urma prin grija celor de la Arrow, cu ceva peripetii si emotii legate de zvonul cu acciza, dar in final a ajuns sa faca un proprietar fericit. Multumiri Arrow si pe aceasta cale!
Ce are particular?
Eu as spune ca este cea mai "urata" dintre toate modelele de Blaser care mai pot fi numite "de vanatoare", cea mai apropiata de modelele dedicate tirului.
PATUL: este o varianta noua a modelului Profesional diferenta fata de modelul cunoscut fiind dotarea cu obrazar reglabil. Patul prea coborat este o boala a marii majoritati a armelor vandute astazi. Unele sunt construite cu o inclinare potrivita folosirii aparatelor mecanice de ochire, altele au patul ceva mai drept dar aproape intotdeauna obrazarul nu este suficient de inalt ca sa pozitioneze ochiul, intotdeauna in aceeasi pozitie in fata ocularului lunetei, cu atat mai mult cand vine vorba de lunete cu obiective mari si monturi inalte. Desi se zice ca-i facut din plastic, materialul din care e confectionat nu are mai nicio legatura cu materialul folosit la pungile "neecologice" de cumparaturi. Materialul sintetic este turnat peste o piesa centrala frezata din aliaj usor, piesa pe care se monteaza restul componentelor....culmea, toate se potrivesc la marele fix, cu tolerante infime intre fetele de contact. Obrazarul se ajusteaza pe pozitie slabind si strangand doua mici surubele - eficient dar cam ieftinioara solutie pentru cati bani cer in plus cei de la Blaser.
INCHIZATORUL: este cel bine cunoscut si care reprezinta caracteristica esentiala a armei. La aceasta varianta este finisat negru mat, fara niciun fel de briz-briz-uri dar asta nu inseamna deloc ca nu este finisat perfect, fara absolut nicio urma de prelucrare sau ca nu ar functiona impecabil, ba chiar spre "incredibil" de usor, mai ales la extragerea tuburilor trase unde te-ai astepta la ceva rezistenta suplimentara dar nu exista nimic in plus fata de "click-ul" initial de la manevrarea in gol a inchizatorului.
Desi caracterisitica cea mai evidenta este modul cu totul particular de inzavorare, cu "petale" ce se deschid si inzavorasc intr-o frezare "in oglinda" practicata in teava, in spatele camerei cartusului, inchizatorul mai ascunde cateva secrete fiind un adevarat ceas elvetian.
Capul inchizatorului este usor demontabil si se poate inlocui cu altul caracteriastic "speciei" de calibre din care face parte cartusul ce se doreste a fi tras. Imediat deasupra acestuia se gaseste un mic stift incarcat elastic si care reprezinta siguranta automata impotriva percutiei cu inchizatorul incomplet inchis - daca nu este comprimat complet de contactul cu teava, focul nu pleaca.
In interior, mai putin accesibil privirilor, este sistemul de percutie: o combinatie ingenioasa de cocos si percutor lansat ce inglobeaza si siguranta manuala. Ce se vede la exterior este doar un buton plasat pe partea posterioara a inchizatorului, in repaus fiind pozitionat in partea inferioara. Impingerea spre inainte si in sus in pozitia "foc" nu inseamna numai deblocarea tragaciului ci armarea practica a cocosului. In pozitie "asigurat" este dezarmat cocosul, arcul acestuia nu mai este in tensiune si focul nu poate pleca accidental decat daca arunci arma in foc. Odata adusa siguranta in pozitia "foc" aceasta ramane in pozitie dupa fiecare foc respectiv reincarcare, manevrarea inainte-inapoi a inchizatorului asigurand si rearmarea cocosului, efortul de tensionare a arcului cocosului fiind impartit cumva pe parcursul celor doua curse. In aceasta maniera arma este si foarte sigura dar si foarte rapida la dublarea focului.
Manevrarea cu adevarat rapida a inchizatorului nu este tocmai la indemana unuia care ia prima oara contact cu arma. In teorie si-n filmulete e simplu: ridici mana de pe crosa, prinzi manerul cu 3 degete, tragi inapoi pana la finele cursei, impingi inainte pana face tac, pui mana la loc pe crosa si tragi...toate astea fara a pierde tinta din priviri.
In practica e aproximativ la fel dar in niciun caz de la prima tentativa. Manerul inchizatorului e gasit imediat de mana si miscarea spre inapoi este fluida dar daca degetele nu sunt exact in pozitia ceruta se poate sa-ti agati un picut degetul mare sub sinele ce conduc inchizatorul. Extractorul tubului este de tip gheara iar ejectorul este activ, un pistonas actionat de un arc. Imediat ce gatul tubului tras depaseste partea posterioara a tevii, tubul este aruncat lateral si un pic sus chiar daca inchizatorul nu a ajuns la capatul posterior al cursei. Daca miscarea spre inapoi se opreste aici, inchizatorul nu poate agata un nou cartus din magazie si nu faci decat sa-l inchizi in gol. Nu trebuie manevrat discret ci relativ brutal, pana la capete de cursa.
Daca tragi pe catare si inaltator, capatul posterior al inchizatorului vine cu viteza drept spre ochi si involuntar te feresti. La tras pe luneta, mai ales avand ochiul ridicat de obazar, acest lucru nu se mai intampla. Antrenamentul in gol e cum e dar cu magazia plina e un pic altfel...noroc cu sistemul super-sigur ca poti incarca si descarca in voie munitie activa (totusi, nu-i recomandat sa faci asta in dormitor).
La arma in discutie, componenta particulara este teava Match. Ce inseamna asta la Blaser? O teava grea de tot, de 65 cm lungime pentru calibrul 300 wm, 22 mm diametrul la gura tevii si coroana tip target frezata la 11 grade.
In plus, o selectie mai riguroasa cu limita tolerantelor la imperfectiunile ghinturilor undeva in zona microscopic.
Drept e ca inseamna ceva sute de grame in plus dar arma ramane inca in limitele manevrabilitatii chiar de catre o persoana medie ca statura si gabarit. Pentru usurare, racire mai rapida si aspect, este prevazuta cu striatii dese, adanci si finute, impecabil frezate.
Camera cartusului este alezata la limita inferioara a cotelor prevazute pentru calibru, in aceeaasi maniera "match", tuburile trase fiind la aceleasi cote ca cele noi si intrand la loc in arma fara probleme (nu la toate armele se poate asta).
Ca la oricare alta teava, imediat deasupra camerei cartusului se monteaza sistemul optic. Montajul este special, cu detasare rapida (cam 30 secunde pentru detasare si inca tot asa pentru montare...cu un pic de exercitiu). Prin intermediul acestuia, pe arma a fost montata o luneta Bushnell Elite 6500 2,5-16x50 (multumiri tot Arrow!) cu reticul Mill-dot si corector de paralaxa, "sticla" impecabila si reticul suficient de finut cat sa poti selecta drept obiectiv la 100 m, o gaura in tinta lasata de un foc precedent.
Ce nu mi-a placut mie la R 93?
Intai ca nu trebe sa-i faci nimic....e perfecta din cutie...si nu prea-mi plac armele pe care sa nu le pot surubari si "imbunatati".
Apoi magazia ... nu c-ar fi din plastic ci pentru ca pare foarte fragila respectiva cutiuta decupata pe toate laturile. De incarcat nu se incarca mai greu ca la vechiul M 98
iar de functionat merge brici.Tragaciul e sec, fara niciun pic de cursa, relativ usor (undeva la 6-700 g) si este printre tragacele cele mai apreciate de vanatori ... priza e buna pe tragaci si declansarea foarte exacta dar mie nu-mi plac deloc tragacele intr-o singura cursa si foarte seci.
Pretul nu e tocmai imbietor la prima vedere ... dar daca stai sa socotesti un pic, poate un 10-15% mai putin ar fi strict productiv justificat....sa zicem ca acesta ar fi pretul "numelui". Din pacate pentru noi, de vreo 25-30 de ani incoace, de cand vanzatorii castiga de 3-5 ori mai mult decat producatorii si de cand mai bine de 50% din venitul mondial se obtine de multi din vandut si ras-vandut ce-au fabricat putini nu prea sunt sperante de mari reduceri de preturi.
In final, dar cel mai important, modul in care preia reculul la trasul cu sprijin. Ca mai toate armele europene, are o componenta verticala a reculului destul de accentuata, mai pe romaneste: obisnuieste sa sara de teava in sus, cu atat mai mult cu cat umarul tragatorului din spatele ei e mai fix pe pozitii. Atata vreme cat obrazarul "clasic" e mult sub pomete cu ochiul vizand prin luneta n-ar fi mare bai. Dar cand ridici obrazarul pana la a-ti turti pometele de el ca sa fii la fix in fata centrului reticulului si te asezi intr-o pozitie stabila, miscarea asta iti azvarle capul pe spate suficient de rau ca sa prinzi frica involuntara de arma dupa 1-2 focuri. Cam 308 W ar fi limita maxima la care sa mai tolerezi lejer miscarea. Orice calibru mai mic merge impecabil la fel cum orice calibru mai mare, chiar de la 30-06 in sus, te penalizeaza rau la cea mai mica neatentie.
Testarea armei a survenit cam pe nepregatite si s-a desfasurat in bine-cunoscutul poligon din Padurea Baneasa unde dotarile si distantele pentru glont sunt relativ modeste. Vantul a fost cel mai rau, nu pentru c-ar fi deviat gloantelel ci pentru ca misca intr-una suportul tintei.
Am tras trei tragatori diferiti, unul de mana stanga, fiecare dintre noi avand oarece experienta in magnum-uri.
La cele aproape 4 kg initiale + ~1 kg montura si luneta ne-am asteptat la o arma cu care sa tragi usor raul 300 wm. Din doua focuri de fiecare ne-am convins ca nu-i chiar asa si chiar era distractiv pentru privitori sa rada de bietul tragator cand ii zbura capul spre spate. Am tras de pe masa, cu suport si fara si din picioare nerezemat, aproape 60 cartuse in circa doua ore, cu pauzele de rigoare pentru curatat din cand in cand si pentru racit teava. Cu toata grosimea si canelurile, dupa o serie iute de doua magazii (2 x 4 cartuse) teava frigea abea sa mai poti s-o atingi. Putin probabil sa ajungi sa tragi asa la vanatoare cu aceasta arma.
Tinta din poza este o tinta pe care am studiat dispunerea grupajelor cu munitiile ce le-am avut in test. Decarul fiind greu de vizat si centrat si optica foarte limpede, am trecut la tras in cifrele de pe tinta pe care reticulul finut se centra foarte bine. Cu exceptia PTS-ului care e incarcat un picut mai bland, am avut parte numa de cartuse "tari", incarcate la limita superioara a vitezelor ce se pot scoate din 300 wm. Desi mai usoare la gramajul proiectilului si CDP si GECO se simt serios in umar.
Daca studiati un pic diferentele intre plasarea grupajelor si locul ochit veti vedea ca arma trage aproape toate felurile de munitii in aproximativ acelasi loc (la 100 m, sa ne intelegem) si aproape la fel de bine. Parte din diferentele de pozitie sunt date si de diferentele de ochire intre tragatori, fiecare din noi avand un mod particular de ochire. In mod sigur poate si mai bine da' n-am putut noi..
..300 wm nu prea-i calibru de tras la plescaneala in poligon dintr-o arma, pana la urma, de vanatoare. Exceptia ca plasament a facut-o greul Orix de 13 g care s-a dus mai jos binisor decat celelalte.
La final am gaurit niste talere puse pe biuta de la 165 m apoi am tras din picioare, nerezemat. Aici a fost surpriza cea mai placuta: daca nu stai sa ochesti 5 minute pana cedeaza mana stanga arma e foarte stabila pe tinta. Din primul foc am reusit un taler la 100 m, tragand "la interceptie"....n-am repetat experienta cu gand ca nu-mi mai iese inca o data la fel de bine dar in mod sigur se poate trage lejer la o tinta de dimensiunea unei vulpi la 100-150 m fara prea mare efort si fara a necesita mortis un sprijin. Reculul este mult mai putin perceput la tras din picioare fara sprijin si nici componenta verticala nu mai este atat de importanta, ba chiar se reduce intr-atat c-am putut urmari focul prin luneta.
Una peste alta, o arma frumoasa foc pentru anumiti ochi, impresionanta si la vedere si la utilizare, buna in special la vanatoare cu toata aparenta de arma de tir pe care i-o da teava.
Si pentru ca tot venise vorba de preturi, a la long Blaser se poate dovedi o investitie "rentabila", nu in ideea de revanzare ulterioara ci in ideea de completare pe viitor a "trusoului". Daca gazdele noastre ar importa si componente (ca doar de aia a conceput-o domnul Blaser modulara si de aia platesti prelucrari la toleranta de sutime de milimetru) si ai gasi in raft si "bucati" nu numa arme intregi ar fi mai usor sa cumperi azi un pat, peste cateva luni un inchizator si apoi cate o teava pe an. Ai avea la dispozitie aceeasi arma, acelasi pat, acelasi tragaci, chiar si aceeasi luneta si aceleasi senzatii pe cate calibre ti-ai dori, cu investitii ulterioare in fiecare calibru la nivelul unei carabine ieftine.